Violența împotriva femeilor este o încălcare gravă a drepturilor omului și o problemă omniprezentă la nivel mondial. Mai mult, Violența împotriva femeilor este din ce în ce mai recunoscută ca un obstacol în calea dezvoltării datorită costurilor sale economice, sociale și politice profunde pentru societate. Violența împotriva femeilor și fetelor este o manifestare răspândită a normelor discriminatorii de gen și a relațiilor de putere inegale.
În afară de consecințele sale dăunătoare pentru siguranța fizică, stima de sine și statutul femeilor în societate, violența este asociată în majoritatea cazurilor și cu pierderea veniturilor pentru femei și copiii acestora, deoarece în majoritatea cazurilor dinsele sunt dependente economic de agresor.
Sărăcia și insecuritatea economică au o relație intrinsecă cu inegalitatea de gen. „Discriminarea sistematică împotriva femeilor și fetelor este cea mai răspândită cauză și consecință a inegalității în relațiile de putere care determină sărăcia”.
Sărăcia economică și inegalitatea de gen sunt interconectate. Politicile orientate pentru prevenirea și combaterea violenței față de femei sunt axate inclusiv pe abilitarea economică a victimelor și asigurarea drepturilor acestora la participare economică și securitate, ceea ce condiționează o viață trăită în afara unui mediu violent.
Dependența economică a femeilor de barbați împiedică femeile victime ale violneței în familie să rupă cercul violenței, să se mențină într-o relație abuzivă ani mulți și pot fi forțate să tolereze un anumit nivel de violență în schimbul sprijinului economic al bărbaților.
Prin urmare, abilitarea economică a femeilor poate contribui potențial la scăderea violenței partenerului prin îmbunătățirea situației economice a acesteia: o femeie independentă economic e mai capabilă din punct de vedere financiar să părăsească relația abuzivă, asigurîndu-și ei și copiilor săi o viață liniștită și în siguranță.
Elementele și indicatorii de abilitare economică a femeilor (WEE) sunt înțelese ca fiind multiple și interconectate: securitate economică personală, control asupra activelor și veniturilor, autonomie la jestiunea cheltuielilor, contribuție comună la cheltuielile gospodăriei și un echilibru mai echitabil al oportunităților orientate spre piață pentru femei și bărbați.
Astfel măsurile de promovare a ocupării forţei de muncă a șomerilor victime ale violenţei în familie precum și serviciile sociale specializate trebuie să se axeze pe un suport suplimentar în încadrarea pe piaţa muncii pentru a contribui la sporirea gradului de încredere în forţele proprii al victimelor, capacităţile de luare a deciziilor, de gestionare a resurselor financiare.
În acest context, este necesară promovarea abilitării economice și a independenţei socio-economice a femeilor.
În domeniul promovării ocupării forţei de muncă şi asigurarea de şomaj s-a impus necesitatea de a dispune de o politică de ocupare a forţei de muncă orientată spre reducerea vulnerabilităţii şi o politică de asistenţă socială orientată spre consolidarea capacităţilor beneficiarilor către un activism social şi profesional.
În acest context o importanţă majoră trebuie a fost acordată unor anumite pături defavorizate nu numai prin accesul la prestaţiile şi serviciile sociale, ci şi la creşterea şanselor de încadrare în câmpul muncii a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, adaptării forţei de muncă la cerinţele pieţei muncii. Importanţa focusării pe categoriile defavorizate ale populaţiei se marchează şi din perspectiva axării pe necesităţile acestora, reieşind din specificul şi problemele genului.
Spre exemplu, printre victimele traficului de fiinţe umane (TFU) şi victimele violenţei în familie (VF) avem o reprezentare majoră a persoanelor de sex feminin, iar eforturile de suport oferite de către stat prin măsurile de ocupare a forţei de muncă reprezintă un element al împuternicirii economice ale acestor persoane şi valorifică potenţialul uman al întregii societăţi.
Prin Legea nr.105 din 14 iunie 2018 cu privire la promovarea ocupării forţei de muncă şi asigurarea de şomaj au fost aprobate un șir de măsuri active care au drept scop susținerea victimilor violenței în familie cu scopul abilitării economice a acestora.
Astfel, în temeiul art. 23, victimile violenței în familie pot beneficia de un următoarele măsuri de promovare a ocupării forței de muncă, care direct contribuie la abilitarea economică a acestora:
- Informarea privind piața muncii, prin adresarea direct la ANOFM sau apelarea la centrul de Apel 080001000;
- Ghidare în carieră;
- Intermediere a muncii;
- Angajarea asistată în cazul persoanelor cu dizabilități;
- Formare profesională prin cursuri de recalificare;
- Stagiere profesională;
- Instruirea la locul de muncă;
- Angajarea subvenționată;
- Suport pentru inițierea unei activități de antreprenoriat.
Procedurile de acces la aceste servicii sînt aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 1276/2018, https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=122928&lang=ro
Pentru a beneficia de aceste servicii, persoana se adresează la una din subdiviziunile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă, fie cu prezentarea fizică, fie on line, solicitînd statut de șomer. Depunerea cererii on line va fi disponibilă în curînd, o data cu aprobarea de către Guvern a Conceptului SI ”Înregistrare cu Statut de Șomer”.
- La solicitarea statutului de șomer se vor prezenta documentele menționate la Anexa 1 din Hotărârii de Guvern nr. 1276/2018, astfel conform art. 7. Cererea de înregistrare cu statut de șomer este însoțită de următoarele documente, prezentate în original și în copii:
- buletinul de identitate sau permisul de ședere, după caz, cu termenul valabil, cu excepția cererilor depuse în regim on-line;
- actele de studii și de calificare deținute, cu excepția cazurilor în care acestea sunt înregistrate în Sistemul informațional de personalizare a actelor de studii (SIPAS).
Antreprenoriatul feminin a fost recunoscut la nivel mondial ca fiind un potențial sub-utilizat de creștere economică. Consemnarea diferențelor de gen în cazul antreprenoriatului nu mai este o ipoteză, ci o certitudine verificată prin studii relevante. Datele statistice arată că femeile din Republica Moldova conduc 27% din afacerile de pe teritoriul țării, iar majoritatea – 85% sunt din mediul urban, dintre care 60% în capital
Susținerea antreprenoriatului feminin contribuie la creșterea bunăstării economice atât a țării, cât și a fiecărei familii în parte. În urma unor studii, Guvernul R.Moldova a lansat Programul-pilot „Femei în Afaceri” (PFA), care este gestionat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), menirea căruia este de a integra femeile în circuitul economic al țării.
Astfel, femeile care au idei de afaceri sau care vor să-și dezvolte afacerile nou create au șanse reale să-și implementeze cu succes intențiile. Obiectivul PFA este promovarea spiritului antreprenorial în rândul femeilor, în special de la sate, dezvoltarea și creșterea afacerilor acestora, sporirea accesului la resurse financiare, servicii și tehnologii moderne.
În cadrul Consiliului Economic creat pe lângă Prim-ministru au fost formate grupuri de lucru tematice permanente și grupuri de lucru temporare, unul dintre acestea fiind grupul ”Abilitarea economică a femeilor și egalitatea de gen”. Pentru susținerea și facilitarea implicării femeilor în viața economică a societății, Guvernul a lansat Foaia de parcurs a Consiliului Național de Abilitare Economică și Egalitate de Gen, care conține acțiuni de încurajare a antreprenoriatului feminin.
Accesează link pentru a deschide Foaia de parcurs a Consiliului Național de Abilitare Economică și Egalitate de Gen
