Drepturile victimei

Dreptul victimei la asistență și sprijin

Victimei i se garantează apărarea drepturilor şi intereselor legitime.

Victima are dreptul la asistenţă pentru recuperare fizică, psihologică şi socială prin acţiuni speciale medicale, psihologice, juridice şi sociale. Acordarea serviciilor de protecţie şi asistenţă nu este condiţionată de dorinţa victimei de a face declaraţii şi a participa la procese de urmărire în justiţie a agresorului.

Dreptul la viaţa privată şi confidenţialitatea informaţiei privind victima sunt garantate.

Autorităţile abilitate cu funcţii de prevenire şi combatere a violenţei în familie sunt obligate să reacţioneze prompt la orice sesizare şi să informeze victimele despre:

Drepturile lor,
Autorităţile şi instituţiile cu funcţii de prevenire şi combatere a violenţei în familie;
Tipul serviciilor şi organizaţiile la care se pot adresa după ajutor; asistenţa disponibilă pentru ele;
Unde şi cum pot depune o plângere;
Procedura ce urmează după depunerea plângerii şi rolul lor după asemenea proceduri;
Cum pot obţine protecţie;
În ce măsură şi în ce condiţii au acces la consultanţă sau asistenţă juridică;
Dacă există un pericol pentru viaţa sau sănătatea lor în cazul eliberării unei persoane reţinute sau condamnate;
Dacă a fost anulată ordonanţa de protecţie.

Victima are dreptul la asistenţă juridică primară şi calificată gratuită conform legislaţiei cu privire la asistenţa juridică garantată de stat.

Victimei i se acordă asistenţă medicală de instituţiile medico-sanitare în conformitate cu Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală. Examinarea corporală a victimei şi perfectarea actelor de constatare medico-legală a gravităţii vătămării integrităţii corporale sau a sănătăţii se efectuează gratuit în cazurile prevăzute de lege.

Viaţa privată şi identitatea victimei sunt protejate. Înregistrarea, păstrarea şi utilizarea datelor cu caracter personal privind victima se efectuează în conformitate cu prevederile Legii cu privire la protecţia datelor cu caracter personal.

Asistența în centrele specializate include:

Cazare provizorie corespunzătoare și în condiții de siguranță,
Oferirea obiectelor de igienă personală si hrană,
Asistență psihologică și materială,
Acces la servicii medicale de urgență,
Servicii de traducere, după caz,
Consiliere și informare cu privire la drepturile legale și serviciile disponibile destinate victimelor,
Accesul la educație, în cazul copiilor
Servicii de informare și referire către organele abilitate în vederea obținerii independenței economice.

Dreptul victimei-parte în procesul penal

În cadrul legislaţiei moldovenesti prin termenul de victimă se înțelege orice persoană căreia, prin infracţiune, i-au fost aduse daune morale, fizice sau materiale.

În cadrul procesului penal victima violenței în familie are dreptul:

De a solicita ca identitatea sau viața privată să le fie protejate în timpul procedurilor penale, fără accesul presei și al publicului în sala de judecată.
De a fi informată cu privire la toate drepturile sale procesuale în cadrul procesului penal precum şi cu privire la serviciile de care pot beneficia, sarcina data revenindu-le în funcție de etapa la care se află procesul penal (la urmărirea penala sau la etapa examianrii judecatorești) judecătorului, procurorului si ofiţerului de urmărire penală (Codul de procedură penală articolele 58 – 62 ); Totodată în obligația respectivă și include și informația cu privire la la rolul fiecărui profesionist (procuror, ofiţer de poliţie, psiholog, intervievator, judecator)
De a fi informata despre evoluţia anchetei, despre deciziile adoptate de organul de urmarire penala, procuror sau instanta de judecata;
De a fi audiata, de a prezenta probe, dreptul de a i se acorda protectie etc.
De a fi înştiinţata de necesitatea şi momentul prezentării la organul de urmărire penală sau în instanta de judecata;
De a cere acordarea asistentei juridice gratuite din partea unui avocat. Potrivit Legii nr. 198/2007 cu privire la asistenţa juridică garantată de stat, cu modificările ulterioare victima, indiferent de nivelul de venit este beneficiarul asistenței juridice;
De a prezenta documente şi alte mijloace de probă pentru a fi anexate la dosarul penal şi cercetate în şedinţa de judecată;
Să ceară recuzarea persoanei care efectuează urmărirea penală, judecătorului, procurorului, expertului, interpretului, traducătorului, grefierului;
Să facă obiecţii împotriva acţiunilor organului de urmărire penală sau instanţei de judecata
Să ia cunoştinţă de toate procesele-verbale ale acţiunilor procesuale la care a participat
Să participe la şedinţa de judecată, inclusiv la examinarea materialelor cauzei
Să depună plîngeri împotriva acţiunilor şi hotărîrilor organului de urmărire penală, precum şi să atace hotărîrea instanţei privitor la prejudiciul cauzat.

! Pentru a reduce sau a exclude supunerea victimei unui vădit pericol sau pentru a reduce revictimizarea ei, procurorul la cererea inaintata de victima poate solicita audierea acestuia de către judecătorul de instrucţie, în condiţiile articolului 109 Cod de procedură penalăcu asigurarea posibilităţii bănuitului, învinuitului, apărătorului acestuia, de a pune întrebări.

Audierea în faţa judecătorului de instrucţie contribuie la diminuarea presiunii din partea făptuitorilor deoarece victima nu mai este legată de proces şi poate pleca ca să evite contactul cu acesta, iar pe de altă parte contribuie la prevenirea re-victimizării deoarece victima nu este nevoită să facă declaraţii repetate în cadrul instanţei.

! In cazul in care victima este supusa unui pericol real in legatura cu delcaratiile ei instanta de judecata poate admite audierea victimei în conditii speciale fara prezenta ei fizica in sala de judecata, fie prin audierea ei de catre judecatorul de instructie fie prin utilizarea mijlaocelor tehnice speciale cum poate fi si audierea prin intermediul unei teleconferinţe cu circuit închis, cu imaginea şi vocea distorsionate astfel încît să nu poată fi recunoscuta. (Art. 110 Cod de procedură penală).

! Victimele minore în vîrstă de pînă la 14 ani în cauzele penale privind infracţiuni cu caracter sexual, privind traficul de copii sau violenţa în familie se audiaza in conditii speciale, prin inermediul intervievatorului, in camera de audieri special amenajate separate de camera de vizualizare in care se afla ceilalti participanti la proces (judecatorul, invinuitul si aparatorul sau, procurorul etc). Toate intrebarile adresate victimei se acorda prin intermediul intervievatorului fara a exista un contact vizual a victimei cu participantii la proces.

! Accesul publicului in sala de sedinte poate fi interzis de catre instanta de judecata la cererea parților in cauzele in care sunt implicate interesele minorilor sau in cazurile in care protecţia vieţii private a părţilor în proces o cer, ori daca instanta constata ca sedintele inchise sunt considerate strict necesare, datorită unor împrejurări speciale, la care publicitatea ar putea să prejudicieze interesele justiţiei.

Dreptul la despăgubiri

Victima violenţei în familie are dreptul să ceară agresorului repararea, în condiţiile legii, a prejudiciului material şi moral cauzat prin actele de violenţă, iar statului – repararea prejudiciului material şi moral ca urmare a neasigurării asistenţei şi protecţiei adecvate.
Victimele au dreptul de a cerere si a obține, în cadrul procedurilor penale, o hotărâre privind despăgubirile morale sau materiale cauzate in urma infractiunii pe care trebuie să le plătească autorul infracțiunii. Pentru realizarea acestui drept victima este in drept sa solicite prin cerere recunoasterea sa in calitate de parte civila cu indicarea marimii prejudiciului moral sau material pe care il solicita;
Victimele au dreptul la restituirea, fără întârziere, a bunurilor proprii (cu excepția cazului în care acestea sunt absolut necesare pentru desfășurarea procedurilor penale) care au fost recuperate sau puse sub sechestru în cursul procedurilor penale.

Compensarea financiara de catre stat a victimelor

Victimele violenței în familie în baza prevederilor Legii cu privire la reabilitarea victimelor nr. 137/2016 în vigoare din martie 2017 pot beneficia de drepturi si garantii suplimentare. Astfel, în lista serviciilor de suport oferite pentru reabilitarea victimelor infracțiunilor și in baza Legii nr. 45/2007 cu privire la prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței în familie

victimelor le sunt oferite:

– Consilierea informaţională;

– Consilierea psihologică;

– Asistenţă juridică gratuită;

– Compensarea financiară de către stat a prejudiciului cauzat prin infracţiune. Victima violenţei în familie căreia i s-a cauzat vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii beneficiază de o compensaţie financiară din partea statului pentru prejudiciul cauzat prin infracţiune, în condiţiile stabilite de legislaţie.

La stabilirea cunatumului Compensatiei financiare se i-a in calcul:

Cheltuielile de spitalizare, tratament medical suportate de victima;
Prejudiciul cauzat ochelarilor, lentilelor de contact, protezelor dentare şi altor, obiecte care constituie mijloace de realizare a funcţiilor unor părţi individuale ale corpului uman;
Prejudiciul cauzat prin distrugerea sau deteriorarea bunurilor victimei sau prin deposedarea acesteia;
Prejudiciul cauzat prin pierderea capacităţii de muncă, dacă aceasta a fost provocată de faptele infracţionale;
Cheltuielile de înmormîntare a victimei infracţiunii, în cazul decesului acesteia.

Dreptul la compensarea financiara se recunoaște victimelor infracțunilor dacă:

Infracțiunea a fost comisa pe teritoriul Republicii Moldova
Victima este cetatean al RM, apatrid sau strain care se afla legal pe teritoriul RM
Instanta de judecata a emis o hotarâre de condamnare a infractorului
Cererea de acordare a compensatiei financiare este înaintată in termen de trei ani de la pronunțarea hotarârii de condamnare
Victima a fost recunoscută în cadrul procesului penal în calitate de parte vatamata si parte civila;
Dacă sursele făptuitorului sînt insuficiente pentru acoperirea prejudiciului rezultat din infracţiune;
Prejudiciul cauzat prin săvîrşirea infracţiunii nu a fost şi nu poate fi compensat din alte surse.
Compensaţia financiară se achită din contul bugetului de stat în limitele prevazute de lege care nu vor depasi 10 salarii medii lunare pe economie, prognozate pentru anul în care victima a formulat cererea de compensaţie financiară.