Care sunt etapele prin care trece un proces civil?

Care sunt etapele prin care trece un proces civil?

Procesul civil parcurge, în mod obișnuit – dar nu obligatoriu –, două faze: judecata și executarea silită. Faza judecăţii cuprinde: judecata în primă instanţă și judecata pe calea căilor de atac (apel și/sau recurs).

 Indiferent că este în primă instanţă sau în căile de atac, în principiu, judecata parcurge trei etape:

1. etapa scrisă, care include întocmirea și depunerea cererii de chemare în judecată de către reclamant, întocmirea și depunerea referinţei și/ sau a cererii reconvenţionale de către pârât);  
2. etapa dezbaterilor judiciare, care constă în examinarea propriu-zisă a cauzei în ședinţa de judecată; 
3. etapa deliberării și pronunţării hotărârii judecătorești.

Cum are loc examinarea cauzei în cadrul dezbaterilor judiciare? 

Judecarea pricinilor civile are loc în ședinţă de judecată, cu înștiinţarea obligatorie a participanţilor la proces despre locul, data și ora ședinţei. Atunci când cauza se judecă de către un singur judecător, acestuia i se atribuie obligaţia de a conduce ședinţa de judecată, numindu-se președinte al ședinţei. Iar în cazul în care completul de judecată este format din mai mulţi judecători, atribuţia de președinte al ședinţei îi revine unuia din ei.  

Trebuie să cunoașteţi că în partea pregătitoare a ședinţei de judecată se vor întâmpla următoarele: 

1. La ora judecării pricinii, președintele ședinţei deschide ședinţa și anunţă procesul care se va judeca. 
2. Grefierul raportează președintelui ședinţei prezenţa persoanelor citate, motivul neprezentării celor absenţi. 
3. Judecătorul verifică identitatea persoanelor prezente, împuternicirile persoanelor cu funcţii de răspundere și cele ale reprezentanţilor. 
4. Martorii prezenţi înainte de audierea lor sunt îndepărtaţi din sala de ședinţe. Președintele ședinţei de judecată ia măsuri ca martorii audiaţi să nu comunice cu cei neaudiaţi. 
5. Președintele ședinţei de judecată prezintă componenţa completului, numește persoanele care participă în calitate de expert, specialist, interpret, grefier și informează participanţii despre dreptul lor de a face propuneri de recuzare și de abţinere de la judecată. 
6. Judecătorul explică participanţilor la proces drepturile și obligaţiile lor procedurale, iar părţilor și drepturile lor speciale. 
7. Se soluţionează cererile și demersurile participanţilor la proces pe care le au aceștia. 

Partea care, din motive întemeiate, nu a prezentat în termenul stabilit de judecător, în cadrul pregătirii pricinii pentru dezbateri judiciare, probele necesare, le poate prezenta nemijlocit în ședinţa de judecată. Dacă nu poate depune imediat contraprobe, partea adversă este în drept să solicite amânarea procesului. După care se purcede la examinarea propriu-zisă a dosarului, fiind efectuate următoarele: 

1. Judecarea pricinii în fond începe cu un raport asupra pricinii, prezentat de judecător. 
2. După aceasta, judecătorul clarifică dacă reclamantul își susţine pretenţiile, dacă pârâtul recunoaște pretenţiile reclamantului și dacă părţile doresc să încheie procesul cu o tranzacţie de împăcare. 
3. După prezentarea raportului asupra pricinii, instanţa judecătorească ascultă explicaţiile reclamantului și ale intervenientului care participă din partea reclamantului, ale pârâtului și ale intervenientului care participă din partea pârâtului, precum și ale celorlalţi participanţi la proces. 

Participanţii la proces au dreptul să-și pună reciproc întrebări. Judecătorii au dreptul să pună participanţilor la proces întrebări în orice moment al explicaţiilor acestora. Președintele ședinţei poate da de mai multe ori cuvântul părţilor, după caz. 

1. După ce ascultă explicaţiile participanţilor la proces, instanţa judecătorească, luând în considerare opinia acestora, stabilește consecutivitatea cercetării probelor, care poate fi modificată ulterior. De regulă, în primul rând sunt audiaţi martorii. 
2. După examinarea tuturor probelor, președintele ședinţei de judecată precizează dacă participanţii la proces și reprezentanţii acestora solicită completarea materialelor din dosar. Dacă nu se fac astfel de cereri, președintele declară finalizarea examinării pricinii, instanţa trecând la susţineri orale. 
3. Susţinerile orale constau în luările de cuvânt ale participanţilor la proces. În susţinerile orale, primii care iau cuvântul sunt reclamantul și reprezentantul lui, urmează pârâtul și reprezentantul lui. Intervenientul principal și reprezentantul lui iau cuvântul după ce au vorbit părţile și reprezentanţii lor. Intervenientul accesoriu și reprezentantul lui iau cuvântul după reclamant sau pârât, din a cărui parte intervenientul par ticipă la proces. 
4. După susţinerile orale, fiecare participant are dreptul la replică asupra celor expuse în susţineri. Dreptul la ultima replică îl au pârâtul și reprezentantul lui. 
5. După încheierea susţinerilor orale, completul de judecată se retrage în camera de deliberare pentru adoptarea hotărârii, fapt despre care președintele ședinţei de judecată îi anunţă pe cei prezenţi în sala de ședinţe. Din motive întemeiate, deliberările și pronunţarea hotărârii pot fi amânate cu cel mult 10 zile. În unele cazuri, se poate adopta numai dispozitivul hotărârii, redactarea hotărârii motivate amânându-se pe același termen. În cazul amânării deliberărilor și pronunţării hotărârii, instanţa informează părţile despre locul, data și ora pronunţării ei. 
6. La deliberare iau parte numai judecătorii în faţa cărora a avut loc judecarea cauzei. Completul de judecată deliberează în secret. Divulgarea deliberărilor este interzisă. Hotărârea se adoptă cu majoritatea voturilor și se semnează de toţi judecătorii. 
7. După semnarea hotărârii, completul de judecată revine în sala de ședinţe, unde președintele sau unul dintre judecători dă citire hotărârii judecătorești. După aceasta, președintele ședinţei lămurește procedura și termenul de atac împotriva hotărârii. Dacă este expusă într-o limbă pe care participanţii la proces nu o cunosc, hotărârea judecătorească trebuie citită de traducător în limba în care s-a desfășurat procesul ori în limba utilizată de ei în proces. 

După pronunţarea hotărârii, președintele ședinţei de judecată declară ședinţa închisă.